Las lacrimile sa imi curga in voie pe
obraji. Ma curata de prea multele adunate cu atata grija in mine. Nu, nu sunt
trista. Mai dau jos un strat . Atata tot. Imprumut sentimente si le transform in
mine. In ce vreau eu. Sau in ce as vrea sa fie. Castelul se inalta mai sus si
mai sus si cartile nu sunt lipite intre ele. Am obosit. Si am atat de multa
energie neconsumata… unde sa mi-o urlu? M-am plictisit. Ce altceva mai e de
facut? Provoaca-ma! Invata-ma! Distreaza-ma! Fa ceva original. Spunce-mi ce nu
mi-a zis nimeni pana acum. Arata-mi ce nu am vazut niciodata. Hai sa fugim…
unde? Intotdeauna altundeva. De acord?

            De ce?


 

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X