Metropolick

 

            Viata in metropola. In smog. Smogul este
fancy. Si nu mai vreau sa vorbesc de smogul care ne ajuta sa dobandim in mod
natural paloarea trendy a marilor orase. Acum ma refer la smogul din creiere.

Drogul metropolei e smogul. Te lasi purtat de val, oriunde te-ar duce. Si intr-o
metropola sunt atatea valuri… poate ai norocul sa te prinda un val bufnilian,
care sa iti valureasca personalitatea vandabila. Dar mai sunt atatea alte
valuri… si sunt toate la fel de ademenitoare. Te ademenesc prin insasi firea
lor de val care te ia si te duce… si tu nu trebuie sa faci nimic. Chiar nimic.

Te uiti in spate si vezi luminite colorate in noapte. Le vezi ca printr-o
halba glasata. Te vezi pe tine, cu gura pana la urechi, aparent fericit, te
vezi cautandu-te, stiind ca vei fi cu tine candva. Te uiti in spate si te miri
de naivitatea ta. Dar zambesti. Instantaneu nostalgic cu un singur sens.

Te uiti la tine acum si te vezi pe jumatate intins pe un covoras zburator. Te-ai
asezat confortabil pe el si te lasi dus. Langa tine se incolaceste furtunul de
la narghilea , colorat si cu fire aurii. Apuci clestisorul si scuturi jarul,
apoi mai tragi un fum … adanc… in piept… tine-l acolo… iti simti ochii
impaienjeniti si te bufneste rasul.
Isnt life great? (or is it grate?)

Din cand in cand, mai rar, dar se mai intampla, te uiti si in fata. De cele
mai multe ori nu iti place ce vezi. Dar chiar nu mai conteaza. Mai tragi un fum
si te convingi ca nu va fi asa, te asiguri ca faci tot posibilul tocmai ca sa
nu ajungi asa. Esti convins ca o faci. Mai tragi un fum si ti se pare ca te
uiti inainte. Dar incepi sa visezi. Viseaza.

Viata in metropola e un vis. Candva poate vei fi cu tine.

 

 

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X